Cu mai puțin de două săptămâni înainte de termenul-limită din 31 august, bilanțul PNRR arată puternic dezechilibrat: transporturile au produs rezultate vizibile, în timp ce o serie de proiecte din digitalizare și energie au fost reduse, întârziate sau eliminate.
România se apropie de finalul perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență cu rezultate foarte diferite de la un sector la altul. Infrastructura de transport este unul dintre domeniile în care investițiile au avansat cel mai mult, în timp ce digitalizarea administrației și o parte dintre proiectele energetice au rămas mult sub ambițiile inițiale.
Potrivit unei analize IMM România, prezentată de Ziarul Financiar pe baza datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, prin PNRR au fost realizați aproximativ 257 de kilometri de autostradă, iar circa 220 de kilometri de cale ferată au fost modernizați. Transporturile se conturează astfel drept una dintre componentele cu cea mai mare vizibilitate a investițiilor finanțate prin program.
Imaginea este însă mult mai slabă în digitalizare. Componenta dedicată transformării digitale avea, potrivit aceleiași analize citate de ZF, o execuție financiară cumulată de numai 21,5% din buget. Printre proiectele cu implementare redusă se numără migrarea administrației către infrastructura guvernamentală de cloud, dezvoltarea eHealth și mai multe soluții digitale destinate serviciilor publice.
Diferența față de planul inițial este vizibilă și la nivelul dimensiunii financiare. România pornise în 2021 cu un PNRR de aproape 29,2 miliarde de euro, însă valoarea programului a fost redusă în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța în 2025 o alocare revizuită de 21,62 miliarde de euro, dintre care 13,56 miliarde de euro reprezintă granturi.
Reducerea programului nu înseamnă doar mai puțini bani disponibili. O parte dintre investițiile care figurau în versiunea inițială au fost redimensionate sau scoase din PNRR, iar proiectele rămase au fost concentrate asupra obiectivelor considerate realizabile până la expirarea termenelor europene. Comisia Europeană avertizase anterior că România trebuie să accelereze semnificativ implementarea pentru a putea îndeplini angajamentele asumate până în august 2026.
Transporturile au avut avantajul unor proiecte mari, cu impact imediat și ușor măsurabil. În sectorul feroviar, CFR derulează prin PNRR lucrări pe coridoare precum Caransebeș–Timișoara–Arad și Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor, alături de programe de reînnoire a infrastructurii existente. CFR publică în continuare stadiile de implementare ale proiectelor finanțate prin program.
Pentru mediul privat, rezultatele PNRR au creat două realități diferite. Constructorii, furnizorii de materiale, companiile de proiectare și firmele conectate la marile șantiere de infrastructură au beneficiat de un volum semnificativ de contracte. În schimb, întârzierile din digitalizare și reducerea unor investiții energetice înseamnă că o parte din cererea anticipată pentru servicii IT, echipamente și soluții tehnologice nu s-a materializat în ritmul estimat inițial. Aceasta este o consecință economică derivată din diferențele mari de execuție dintre componente.
Miza următoarei perioade va fi finanțarea proiectelor care nu mai pot fi acoperite integral prin PNRR. Investițiile considerate prioritare vor trebui fie continuate din alte programe europene, fie susținute prin bugetul național sau alte mecanisme de finanțare. Pentru companii, schimbarea sursei de finanțare poate însemna noi proceduri, calendare diferite și, în unele cazuri, întârzieri suplimentare.
Bilanțul PNRR nu poate fi redus astfel la suma finală atrasă. Programul lasă în urmă infrastructură nouă și proiecte de modernizare care vor continua să influențeze economia după 2026, dar scoate în evidență și limitele administrative ale României în gestionarea simultană a unui număr foarte mare de reforme și investiții. Diferența dintre progresul transporturilor și rezultatele mult mai slabe din digitalizare va rămâne una dintre principalele concluzii ale programului.
Surse: Ziarul Financiar, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Comisia Europeană, CFR SA
