Prima inaugurare de autostradă din 2026 a venit abia în august, iar diferența dintre calendarul oficial și ritmul real al lucrărilor pune sub semnul întrebării o parte importantă din deschiderile promise pentru acest an.
România este tot mai departe de obiectivul de aproximativ 250 de kilometri de autostradă și drum expres care ar fi trebuit să intre în circulație în 2026. După mai bine de șapte luni fără nicio inaugurare, primul tronson al anului a fost deschis pe 11 august: 12,24 kilometri din Autostrada Transilvania A3, între Zimbor și Poarta Sălajului. CNAIR indică acum o perspectivă de cel puțin 200 km pentru întregul an, în timp ce Asociația Pro Infrastructură estimează un rezultat mai apropiat de 170 km.
Diferența este semnificativă față de scenariul prezentat la începutul anului. Potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, planificarea inițială includea peste 120 km numai pe Autostrada Moldovei A7, precum și noi sectoare pe A3, centura A0 a Bucureștiului și alte proiecte aflate în construcție. Întârzierile acumulate în primele opt luni fac însă imposibilă recuperarea integrală a calendarului inițial până în decembrie.
Prima deschidere din 2026 ilustrează chiar problema termenelor. Sectorul Zimbor–Poarta Sălajului a fost contractat în 2020, iar lucrările ar fi trebuit finalizate cu câțiva ani mai devreme. Proiectul a fost afectat inclusiv de instabilitatea terenului și de alunecări care au necesitat intervenții tehnice suplimentare. Pe cei numai 12,24 km au fost realizate aproape trei kilometri de viaducte, lucrări extinse de sprijin și drenaj și volume importante de excavații.
Deschiderea sectorului are totuși o importanță mai mare decât ar sugera lungimea sa. După finalizarea lucrărilor conexe din zona Nădășelu și Topa Mică, coridorul va permite continuitatea pe aproximativ 42 km între Nădășelu și Poarta Sălajului și va îmbunătăți conexiunea Clujului cu rețeaua A3 spre Târgu Mureș. Conform ZF, Ministerul Transporturilor mizează pe punerea în trafic a unei părți mult mai mari din Autostrada Transilvania până la sfârșitul anului.
O altă miză majoră pentru ultimele luni ale anului este Autostrada Moldovei A7. Următoarea inaugurare importantă era estimată pentru finalul lunii august, pe aproximativ 47 km între zona Adjud Nord și Bacău Sud. Evoluția A7 va avea o influență decisivă asupra bilanțului de infrastructură al României în 2026, întrucât o parte importantă din kilometrii programați pentru acest an se concentrează pe acest coridor.
Pentru companii, diferența dintre 170 și 250 km de infrastructură nouă nu este doar una statistică. Autostrăzile influențează direct timpii și costurile de transport, predictibilitatea lanțurilor logistice și accesul fabricilor sau centrelor de distribuție la principalele piețe. Efectul este în special relevant pentru Moldova și Transilvania, unde noile conexiuni pot reduce dependența transportatorilor de drumurile naționale care traversează numeroase localități.
Întârzierile afectează și planificarea investițiilor private. Parcurile industriale, depozitele și proiectele logistice sunt frecvent dezvoltate în funcție de viitoarele noduri de autostradă, iar decalarea repetată a termenelor poate amâna momentul în care aceste investiții beneficiază efectiv de avantajele noii infrastructuri. În schimb, finalizarea unor coridoare continue poate produce efecte economice mult mai mari decât deschiderea unor segmente izolate.
Ministerul Transporturilor menținea încă la jumătatea anului un scenariu de 230–250 km de drumuri de mare viteză inaugurați în 2026, invocând inclusiv condițiile meteorologice dificile care au redus ritmul lucrărilor în primele luni. După inaugurarea din august, însă, chiar CNAIR a indicat o perspectivă de cel puțin 200 km, ceea ce confirmă că obiectivul inițial a devenit dificil de atins.
Scenariul de aproximativ 170 km avansat de Pro Infrastructură rămâne o estimare, iar bilanțul final va depinde de capacitatea constructorilor de a pune în trafic mai multe loturi în intervalul septembrie–decembrie. După începutul foarte slab de an, ultimele luni din 2026 vor concentra astfel aproape întregul calendar de inaugurări, ceea ce lasă un risc ridicat ca noi întârzieri să fie împinse în 2027.
Surse: Ziarul Financiar, CNAIR, Asociația Pro Infrastructură
