Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, depășirea acestui prag activând restricții suplimentare asupra cheltuielilor statului.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat situația în ședința de Guvern și a avertizat că, atât timp cât datoria rămâne peste acest nivel, Executivul nu poate adopta măsuri care cresc cheltuielile totale cu personalul bugetar sau cu asistența socială.
Restricțiile sunt prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare și limitează posibilitatea asumării unor noi angajamente financiare. Ministerul Finanțelor trebuie să informeze Guvernul atunci când sunt depășite pragurile stabilite prin lege și să prezinte măsurile necesare pentru controlarea cheltuielilor și reducerea treptată a datoriei.
Datoria ar putea continua să crească până în 2028
Estimările actuale indică o majorare a datoriei publice la 61,8% din PIB până la sfârșitul anului 2026. Nivelul ar putea urca ulterior la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028.
Revenirea pe o traiectorie descendentă depinde însă de respectarea planului de reducere a deficitului bugetar. În lipsa ajustării fiscale, statul va continua să se împrumute pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, dar și pentru refinanțarea datoriilor ajunse la scadență.
Depășirea pragului de 60% nu indică automat o criză a finanțelor publice. România se află sub media Uniunii Europene, unde datoria guvernamentală era de 82,9% din PIB la finalul primului trimestru. Problema principală este ritmul de creștere: comparativ cu aceeași perioadă din 2025, România a înregistrat un avans de 4,3 puncte procentuale, unul dintre cele mai mari din UE.
Deficitul bugetar trebuie redus la 6% din PIB în 2026
Creșterea datoriei este legată direct de deficitele ridicate acumulate în ultimii ani. România a încheiat 2024 cu un deficit ESA de 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, urmat de un rezultat de 7,9% în 2025.
Pentru 2026, autoritățile estimează reducerea deficitului la 6% din PIB, în conformitate cu traiectoria de ajustare convenită cu instituțiile europene. Obiectivul pe termen mediu este coborârea deficitului sub limita europeană de 3% din PIB.
Restricțiile activate prin depășirea pragului de 60% vor trebui luate în calcul inclusiv la pregătirea viitoarelor politici salariale și sociale. Guvernul va avea un spațiu limitat pentru majorări permanente, în condițiile în care acestea ar genera cheltuieli suplimentare și ar încetini procesul de consolidare bugetară.
Menținerea disciplinei fiscale este importantă și pentru ratingul suveran al României. O abatere de la planul de reducere a deficitului ar putea deteriora încrederea investitorilor și ar putea crește costurile la care statul se împrumută.
Surse: Ziarul Financiar, Eurostat, AGERPRES
