Un studiu PwC asupra a 18 orașe din regiune arată că strategiile de transport avansează mai repede decât capacitatea administrațiilor de a le pune în practică.
Orașele din Europa Centrală și de Est au elaborat strategii pentru modernizarea transportului, însă finanțarea și capacitatea administrativă limitează aplicarea lor. Bucureștiul se distinge prin diversitatea instrumentelor financiare utilizate, dar are încă documente de planificare care necesită actualizare, potrivit analizei PwC „CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026”. pwc.ro
Discrepanța apare în alocările bugetare: aproximativ opt din zece orașe participante acordă o importanță mare planurilor de mobilitate, însă numai 17% dispun de un buget distinct. Totodată, 72% consideră finanțările europene o resursă strategică, iar doar 24% folosesc instrumente financiare dedicate implementării acestor planuri. cee.pwc.com
Cercetarea, realizată de PwC împreună cu PSNM și EIT Urban Mobility, se bazează pe discuții cu administrațiile din 18 orașe, repartizate în 11 țări. Rezultatele descriu experiența participanților și nu reprezintă o măsurare exhaustivă a tuturor orașelor din regiune. pwc.ro
Pentru București, raportul evidențiază utilizarea obligațiunilor, a împrumuturilor și a liniilor de credit dedicate. Aceste opțiuni oferă administrației mai multe căi de finanțare, fără să demonstreze, prin ele însele, viteza execuției. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Capitalei se află în actualizare, iar documentul privind măsurile pentru calitatea aerului trebuie revizuit, conform PwC. pwc.ro
La nivel regional, dificultatea este și una de continuitate financiară. Potrivit comunicatului PwC România, administrațiile obțin mai ușor resurse pentru investiții decât pentru exploatarea și întreținerea lor ulterioară. Implicația bugetară este importantă: achiziția unui vehicul sau instalarea unui sistem digital reprezintă începutul unor cheltuieli care continuă pe întreaga durată de utilizare. pwc.ro
Digitalizarea prezintă un decalaj similar. Deși 89% dintre orașele participante folosesc sau intenționează să introducă indicatori pentru mobilitate inteligentă, numai 44% au o platformă centralizată de date urbane într-un stadiu operațional sau avansat. Fără informații integrate, evaluarea efectelor unei investiții și compararea alternativelor devin mai dificile. cee.pwc.com
Presiunea europeană adaugă un termen concret. Regulamentul revizuit pentru rețeaua transeuropeană de transport impune adoptarea planurilor de mobilitate urbană durabilă pentru 431 de noduri urbane până la sfârșitul anului 2027. Comisia Europeană a publicat în iunie 2026 orientări actualizate pentru sprijinirea acestui proces. Mobility and Transport
În paralel, normele europene privind aerul stabilesc standarde mai stricte pentru 2030. De exemplu, limita anuală pentru particulele fine PM2,5 scade de la 25 la 10 micrograme pe metru cub. Directiva permite solicitarea unor amânări în condiții specifice, însă cere pregătirea anticipată a măsurilor acolo unde există riscul nerespectării obiectivelor. Consilium
Pentru firmele de logistică, dezvoltatori și angajatori, consecințele pot depăși modernizarea transportului public. PwC arată că 83% dintre orașele analizate urmăresc corelarea mobilității cu activitatea construcțiilor, logistica și infrastructura strategică. Totuși, restricțiile auto și schimbările politicilor de parcare întâmpină o opoziție mai puternică decât investițiile în infrastructură. Pentru mediul de afaceri, predictibilitatea aplicării acestor măsuri devine astfel esențială pentru planificarea livrărilor, accesului și investițiilor. cee.pwc.com
Surse: PwC România, PwC Europa Centrală și de Est, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene.
