Companiile europene ar putea obține câștiguri majore din automatizare până în 2030, însă rezultatele vor depinde mai mult de reorganizarea activității decât de simpla achiziție a unor instrumente AI.
Aproximativ 58% din orele lucrate în zece dintre cele mai mari economii europene ar putea fi automatizate, cel puțin din punct de vedere tehnic, cu soluțiile disponibile în prezent. Procentul nu reprezintă însă o estimare a locurilor de muncă ce vor dispărea, ci măsoară activitățile care pot fi preluate integral sau parțial de software și roboți, potrivit unui raport publicat de McKinsey Global Institute.
Cea mai mare parte a schimbării va veni din zona activităților intelectuale. Agenții software ar putea acoperi sarcini care reprezintă 44% din timpul de lucru analizat, în timp ce roboții ar putea prelua activități fizice echivalente cu alte 14%. Restul muncii presupune judecată complexă, adaptare la situații imprevizibile sau înțelegerea contextului, capacități încă dificil de automatizat.
Studiul include Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Aceste economii reprezintă peste trei sferturi din forța de muncă și produsul intern brut al regiunii. România nu a fost inclusă, astfel că procentul de 58% nu poate fi aplicat direct pieței locale.
Până în 2030, adoptarea inteligenței artificiale și a automatizării ar putea genera o valoare economică de până la 1.900 de miliarde de dolari în scenariul central al McKinsey. Dacă implementarea avansează mai lent, potențialul scade la aproximativ 1.100 de miliarde de dolari. Estimările privesc beneficiile obținute la nivelul companiilor și nu trebuie interpretate ca o creștere echivalentă a PIB-ului european.
Agenții digitali ar urma să producă aproximativ 82% din valoarea estimată, iar roboții restul de 18%. Diferența este explicată atât de ponderea mare a muncii de birou, cât și de costurile mai reduse și viteza mai mare de implementare a aplicațiilor software. Chiar și în producție, circa 71% din valoarea prognozată ar putea proveni din automatizarea planificării, achizițiilor, controlului calității și coordonării lanțurilor de aprovizionare.
Raportul împarte ocupațiile în mai multe categorii. Rolurile centrate predominant pe oameni reprezintă aproximativ 31% din totalul angajărilor analizate, iar alte 27% sunt activități hibride, în care salariații ar putea lucra alături de agenți AI sau roboți. Restul de 42% se află în ocupații cu sarcini mai structurate și, implicit, cu un potențial mai ridicat de automatizare. Contabilii, operatorii de echipamente și personalul implicat în verificări standardizate sunt printre exemplele oferite de autori.
Tehnologia nu va face însă inutile majoritatea competențelor existente. Aproximativ 75% dintre abilitățile cerute acum de angajatorii europeni sunt utilizate atât în activități automatizabile, cât și în cele care rămân dependente de intervenția umană. Scrierea, cercetarea și rezolvarea problemelor vor continua să fie necesare, dar oamenii le vor folosi tot mai des pentru a verifica, corecta sau coordona rezultatele produse de AI.
Schimbarea este deja vizibilă în recrutare. Între ultimul trimestru din 2023 și aceeași perioadă din 2025, cererea pentru capacitatea practică de utilizare și administrare a instrumentelor AI a crescut de cinci ori. În schimb, solicitările pentru competențe tehnice avansate, necesare construirii sistemelor AI, au avansat de 1,7 ori. Tendința arată că alfabetizarea AI devine relevantă și pentru manageri, specialiști financiari, angajați din logistică, resurse umane sau conformitate, nu doar pentru programatori.
Principala problemă pentru companii rămâne transformarea investițiilor în rezultate măsurabile. Deși aproape 90% dintre organizațiile analizate declară că folosesc regulat inteligența artificială, mai puțin de 40% observă beneficii cuantificabile. McKinsey atribuie diferența implementărilor izolate, care automatizează câteva sarcini fără să elimine blocajele, aprobările inutile sau transferurile repetate de informații dintre departamente.
Pentru firmele din România, concluzia relevantă nu este că un anumit procent dintre posturi va dispărea, ci că avantajul competitiv va reveni companiilor capabile să-și reconstruiască procesele în jurul noilor tehnologii. În servicii, comerț, finanțe și activități administrative, presiunea va fi pentru integrarea rapidă a agenților software. În producție și logistică, succesul va depinde de combinarea automatizării fizice cu soluțiile digitale de planificare, analiză și control.
Sursa: McKinsey Global Institute
