Patru tronsoane aflate în execuție pot schimba radical legătura rutieră dintre Cluj-Napoca, Oradea și granița cu Ungaria, însă coridorul A3 va rămâne întrerupt de un sector de 41 de kilometri.
Coridorul transilvănean al autostrăzii A3 ar putea înregistra în 2026 cel mai important salt de la lansarea proiectului, în urmă cu 23 de ani. Aproape 100 de kilometri aflați acum în construcție au șanse să fie deschiși până în decembrie, ceea ce ar permite deplasarea preponderent pe autostradă între granița cu Ungaria și Cluj-Napoca, dar cu o întrerupere majoră în zona Zalăului.
Scenariul este o estimare a Asociației Pro Infrastructura, nu un calendar garantat. Realizarea sa depinde de menținerea mobilizării pe patru șantiere: Biharia–Chiribiș, Chiribiș–Suplacu de Barcău, Poarta Sălajului–Zimbor și Zimbor–Nădășelu. Împreună, acestea însumează aproximativ 97 de kilometri.
Cea mai mare surpriză ar putea veni din Bihor. Lotul Biharia–Chiribiș, lung de 28,55 kilometri, are termen contractual în mai 2027, însă Pro Infrastructura consideră posibilă inaugurarea încă din decembrie 2026. La sfârșitul lunii iunie, lucrările ajunseseră la un stadiu de aproximativ 60%, cu circa 600 de angajați și 400 de utilaje mobilizate pe șantier. Contractul valorează 785 de milioane de lei și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.
Continuarea spre est, între Chiribiș și Suplacu de Barcău, are 26,35 kilometri și este executată de Construcții Erbașu. Termenul contractual din iulie 2026 nu mai este considerat realist, însă organizația estimează că circulația ar putea fi deschisă la sfârșitul lunii septembrie sau în octombrie. Contractul are o valoare de 884 de milioane de lei, iar printre lucrările critice rămase se numără structurile din apropierea lacului Suplacu de Barcău și zidurile de sprijin din zona localității Porț.
Cele două loturi din Bihor sunt importante deoarece închid spațiul dintre autostrada care ajunge deja la punctul de frontieră Borș și sectorul Nușfalău–Suplacu de Barcău, deschis în 2023. Dacă ambele vor fi inaugurate în acest an, vestul A3 va deveni o rută funcțională de mare capacitate pentru transporturile care intră în România din Ungaria.
Mai aproape de Cluj, sectorul Poarta Sălajului–Zimbor, de 12,24 kilometri, era executat în proporție de aproximativ 99% în luna iulie și putea deveni primul tronson A3 deschis în 2026. Următorii 30 de kilometri, dintre Zimbor și Nădășelu, sunt de asemenea aproape finalizați, însă inaugurarea întregii secțiuni depinde de terminarea a două viaducte suplimentare construite în zone afectate de alunecări de teren.
Problemele geologice de la Nădășelu și Topa Mică au obligat autoritățile să modifice traseul proiectat inițial și să contracteze separat peste trei kilometri de viaducte. Termenul contractual pentru aceste structuri este martie 2027, dar constructorii ar putea încerca finalizarea lor până la sfârșitul lui 2026, condiție esențială pentru deschiderea circulației până la Nădășelu.
Marea breșă va rămâne între Nușfalău și Poarta Sălajului. Tronsonul de aproximativ 41 de kilometri include traversarea Meseșului printr-un tunel de 2,9 kilometri, proiectat să devină cel mai lung tunel rutier din România. Termenul actual de finalizare este în 2032, astfel că șoferii vor continua să părăsească autostrada în această zonă pentru încă mai mulți ani.
Pentru companiile din Bihor, Cluj și Sălaj, noile deschideri ar putea aduce transporturi mai predictibile și o conexiune mai bună cu rețeaua rutieră europeană. Producătorii, operatorii logistici și exportatorii ar beneficia în special de reducerea timpului petrecut pe drumuri naționale aglomerate și de o mai mare stabilitate a rutelor către Ungaria și Europa Centrală.
O parte a traficului dintre Oradea și Cluj-Napoca s-ar putea muta de pe DN1 pe A3, chiar dacă traseul prin Sălaj este mai lung. Pentru transportatori, diferența de distanță poate fi compensată de viteza mai constantă, evitarea localităților și reducerea riscului de blocaje sau accidente.
Proiectul Autostrăzii Transilvania a început în 2003, când statul român a atribuit companiei americane Bechtel contractul pentru ruta Brașov–Borș. Contractul a fost reziliat în 2013, după costuri de peste un miliard de euro și un volum limitat de autostradă finalizată. Tronsoanele abandonate sau realizate parțial au fost ulterior relicitate, cu finanțare europeană și soluții tehnice actualizate.
Anul 2026 poate deveni astfel momentul în care proiectul recuperează o parte importantă din întârzierile acumulate. Totuși, chiar și în scenariul optimist, nu va putea fi vorba despre o autostradă completă între graniță și Cluj, ci despre un coridor aproape continuu, întrerupt de cei 41 de kilometri ai sectorului care include tunelul Meseș.
Surse: HotNews, Asociația Pro Infrastructura, CNIR
