Noile mecanisme americane de referențiere internațională pot determina companiile farmaceutice să amâne lansările în piețele europene cu prețuri reduse.
Deciziile privind prețurile medicamentelor luate în Europa ar putea avea, pentru prima dată, un impact direct asupra veniturilor obținute de producători în Statele Unite. Două modele pregătite pentru Medicare și un program deja activ în Medicaid folosesc prețurile internaționale pentru calcularea eventualelor obligații de rambursare ale companiilor farmaceutice, potrivit unei analize Roland Berger publicate în iunie 2026.
Mecanismul urmărește apropierea costurilor suportate de sistemul public american de nivelurile din alte economii dezvoltate. Atunci când prețul din SUA depășește reperul internațional stabilit de autorități, producătorul poate fi obligat să acorde rebate-uri suplimentare. Coșurile de comparație includ până la 19 state membre OCDE, dintre care 14 sunt piețe europene.
Modelele GLOBE și GUARD ar urma să acopere medicamentele administrate în cadrul Medicare Part B, respectiv produsele eliberate prin farmacii și finanțate prin Medicare Part D. GLOBE este propus pentru octombrie 2026, iar GUARD pentru ianuarie 2027, însă ambele se aflau încă în procedură de reglementare la momentul publicării raportului, fără norme finale aprobate.
Programul GENEROUS, destinat Medicaid, funcționează din ianuarie 2026 și are caracter voluntar atât pentru producători, cât și pentru autoritățile statale. Conform Roland Berger, 33 de agenții Medicaid semnaseră acorduri de participare la începutul anului. Spre deosebire de cele două modele Medicare, acesta folosește al doilea cel mai redus preț net raportat într-un grup de opt țări.
Diferențele dintre prețurile americane și cele externe rămân considerabile. Estimările Centers for Medicare & Medicaid Services citate în raport indică, pentru medicamentele vizate de GLOBE, valori internaționale cu aproximativ 71% sub prețurile medii de vânzare din SUA aferente anului 2024. În cazul GUARD, decalajul față de prețurile nete estimate din Medicare Part D ar fi de circa 49%.
Presiunea este mai mare în domenii precum bolile cardiovasculare, oncologia și diabetul. Analiza Roland Berger indică, pe baza unor eșantioane reprezentative, diferențe de peste cinci ori pentru anumite tratamente cardiovasculare, de aproximativ patru ori în oncologie și de trei până la patru ori pentru terapiile metabolice. În bolile rare, ecartul estimat este mai redus.
Pentru industria farmaceutică, riscul major este ca un preț scăzut într-o singură țară europeană să devină reper pentru obligațiile financiare din SUA. În variantele propuse pentru GLOBE și GUARD, autoritățile americane ar utiliza cel mai mic preț ajustat din coșul internațional, iar valoarea de referință ar putea rămâne fixată pentru întreaga perioadă de cinci ani a programului.
Consecințele se văd deja în planificarea lansărilor. Potrivit datelor Reuters citate de Roland Berger, numărul introducerilor de medicamente noi pe piețele europene ar fi scăzut cu aproximativ 35% în primele zece luni de după ordinul prezidențial american privind prețurile de tip „Most Favored Nation”, emis în mai 2025. Companiile încearcă astfel să evite stabilirea unor prețuri publice reduse care le-ar putea diminua profitabilitatea pe piața americană.
Raportul menționează și decizii punctuale ale unor producători. Insmed ar fi amânat lansarea europeană și japoneză a medicamentului Brinsupri, în așteptarea unor clarificări privind politicile americane, iar Amgen a retras tratamentul Repatha din Danemarca, invocând schimbarea condițiilor comerciale. În Franța, solicitările pentru acces timpuriu ar fi coborât de la 25 la zece într-un singur an, potrivit informațiilor Reuters preluate în analiză.
Răspunsul industriei poate include lansări etapizate, prețuri de listă mai ridicate și discounturi confidențiale negociate cu autoritățile. Piețe precum Italia și Spania permit deja diferențe semnificative între prețul public și cel net, iar Germania a creat cadrul pentru utilizarea unor valori de rambursare confidențiale. Astfel de formule reduc vizibilitatea prețului efectiv și pot limita impactul asupra reperelor americane.
Pentru România, această schimbare poate însemna negocieri mai dificile și perioade mai lungi până la intrarea unor terapii inovatoare în sistemul de rambursare. O piață cu buget public limitat poate deveni mai puțin atractivă pentru lansările timpurii dacă un preț local redus riscă să genereze pierderi mult mai mari în SUA. Companiile vor analiza tot mai frecvent valoarea globală a unei lansări, nu doar veniturile obținute într-o singură țară.
Rămân însă incertitudini privind forma finală a programelor Medicare, modul de identificare a produselor comparabile și autoritatea juridică a CMS de a introduce modele obligatorii de o asemenea amploare. Până la clarificarea acestor elemente, industria farmaceutică va trata prețurile europene drept o componentă a strategiei comerciale globale, nu ca o decizie izolată la nivel regional.
Surse: Roland Berger, Reuters, Centers for Medicare & Medicaid Services (CMS)
