Segmentul abandonat după eșecul contractului Bechtel intră într-o nouă etapă administrativă, după aprobarea studiului de fezabilitate de către CNAIR.
Unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură rutieră din România revine în atenția autorităților. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a aprobat studiul de fezabilitate pentru Autostrada Brașov – Făgăraș, un tronson de aproape 50 de kilometri inclus inițial în vechiul proiect al Autostrăzii Transilvania.
Potrivit CNAIR, documentația urmează să fie analizată în cadrul Ministerului Transporturilor și ulterior transmisă Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. După această etapă, autoritățile intenționează să lanseze direct licitația pentru execuția lucrărilor.
Investiția estimată pentru construcția autostrăzii ajunge la aproximativ 7,74 miliarde lei fără TVA, echivalentul a aproape 1,5 miliarde de euro. Proiectul are o rată internă de rentabilitate de peste 13%, indicator folosit de autorități pentru justificarea economică a investiției.
Noua autostradă va avea o lungime de 49,3 kilometri și va include trei noduri rutiere importante, la Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia. Pe traseu sunt prevăzute aproape 50 de poduri, pasaje și viaducte, precum și două tuneluri de tip „cut and cover”. În plus, proiectul include ecoducte pentru traversarea faunei, o componentă tot mai frecventă în proiectele mari de infrastructură finanțate cu fonduri europene.
Relansarea acestui segment are o semnificație aparte deoarece traseul făcea parte din contractul atribuit companiei americane Bechtel în 2003. La acel moment, proiectul Autostrăzii Transilvania era estimat la aproximativ 2,2 miliarde de euro și trebuia să conecteze Brașovul de granița cu Ungaria prin Târgu Mureș și Cluj-Napoca.
Contractul cu Bechtel a devenit ulterior unul dintre cele mai criticate proiecte publice din România, după ce lucrările au avansat lent, iar costurile au crescut semnificativ. În aproape un deceniu au fost finalizați doar aproximativ 52 de kilometri de autostradă, în timp ce alte structuri au rămas abandonate ani la rând.
După rezilierea contractului în 2013, proiectul a fost împărțit în mai multe loturi scoase separat la licitație. În ultimii ani, ritmul lucrărilor pe anumite secțiuni ale Autostrăzii Transilvania s-a accelerat, în special în zona de nord-vest a țării.
Anul 2026 ar putea aduce noi inaugurări pe A3, inclusiv deschiderea unor tronsoane care să permită circulația neîntreruptă între Borș II și Nușfalău. Alte segmente aflate în execuție sau recent contractate includ porțiunile dintre Zalău și Poarta Sălajului, unde va fi construit și tunelul Meseș, considerat cel mai lung tunel de autostradă din România.
Pentru mediul de afaceri, conectarea Brașovului la rețeaua extinsă de autostrăzi ar putea reduce costurile logistice și timpii de transport între centrul țării și vestul României. Zona Brașov – Făgăraș este deja relevantă pentru industrie, producție și transport, iar îmbunătățirea infrastructurii rutiere este văzută de companii drept un factor important pentru investiții și dezvoltare regională.
În ultimii ani, România a accelerat semnificativ investițiile în infrastructura mare de transport, însă multe proiecte rămân dependente de finanțare europeană, capacitatea administrativă și ritmul efectiv al constructorilor din teren.
Sursa: HotNews, CNAIR
