Șeful Terapia Cluj cere o strategie națională pentru producția de medicamente, într-un moment în care și Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de importuri și să consolideze fabricarea produselor critice pe continent.
Producția locală de medicamente continuă să piardă teren în România, iar ponderea produselor fabricate în țară ar fi coborât sub 25% din piață, susține Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, într-un articol de opinie publicat de Ziarul Financiar. Executivul cere ca industria farmaceutică să fie tratată drept un sector strategic și avertizează asupra dependenței tot mai mari de produse provenite din exterior.
Damian respinge în același timp percepția potrivit căreia medicamentele fabricate în România ar avea standarde de calitate inferioare celor importate. Din punct de vedere al reglementării, producătorii din România operează în același cadru european de autorizare și bune practici de fabricație aplicabil industriei farmaceutice din Uniunea Europeană. Fabricarea medicamentelor este condiționată de autorizații și de respectarea standardelor GMP, inclusiv pentru substanțele active utilizate în producție.
Afirmația privind cota de piață trebuie însă pusă în context. Damian susținea încă din 2017 că ponderea medicamentelor fabricate local scăzuse de la aproximativ 40% în 2008 la mai puțin de 25% în 2016. Date publicate ulterior de ZF indicau că, măsurată în volume, producția românească reprezenta aproximativ 33% din medicamentele consumate în 2021, față de 37% în 2016. Diferențele pot proveni din metodologia utilizată — valoare versus volum — astfel că pragul de sub 25% invocat acum nu trebuie interpretat automat ca reprezentând numărul de cutii vândute.
Pentru producătorii locali, problema este în primul rând una economică. O parte importantă a portofoliului fabricilor românești este formată din medicamente generice și produse cu prețuri relativ reduse, unde costurile cu energia, materiile prime, salariile și conformarea au o pondere mult mai mare în prețul final decât în cazul unor tratamente mai scumpe.
Dragoș Damian susține că politicile publice din ultimii ani nu au creat suficiente stimulente pentru investiții în noi capacități de producție și cercetare. Terapia este unul dintre principalii producători de generice din România și face parte din grupul indian Sun Pharma. Compania operează o unitate de producție certificată EU-GMP la Cluj-Napoca și dispune de infrastructură proprie pentru studii de bioechivalență.
Miza depășește însă competiția dintre producători locali și companii internaționale. Pandemia și crizele succesive din lanțurile globale de aprovizionare au determinat Uniunea Europeană să acorde o atenție mai mare securității aprovizionării cu medicamente și ingredientelor farmaceutice.
Comisia Europeană a propus în martie 2025 Critical Medicines Act, un pachet legislativ care urmărește creșterea producției de medicamente esențiale în interiorul UE. Printre instrumentele avute în vedere se numără proiecte strategice cu acces mai rapid la finanțare, proceduri accelerate și reguli de achiziții publice care să ia în calcul reziliența lanțurilor de aprovizionare, nu doar prețul.
Pentru România, această schimbare de politică europeană poate reprezenta o oportunitate industrială. Țara are deja capacități de producție și companii cu experiență în generice, dar concurează pentru investiții cu piețe precum Polonia, Cehia sau Ungaria, unde industria farmaceutică beneficiază de ecosisteme industriale mai dezvoltate și de politici de atragere a capitalului.
În opinia lui Damian, România ar trebui să urmărească un echilibru între accesul la medicamente inovatoare și menținerea unei baze locale solide de producție a genericelor. Din perspectivă economică, o asemenea strategie ar putea însemna nu doar reducerea riscului de penurie, ci și investiții industriale, exporturi, locuri de muncă specializate și o dependență mai mică de lanțurile externe de aprovizionare.
Problema pentru autorități va fi găsirea unui mecanism care să încurajeze producția europeană fără a limita concurența și fără a crește inutil costul medicamentelor pentru pacienți și sistemul public de sănătate. Exact această dilemă se află acum și în centrul noii politici farmaceutice europene.
Surse: Ziarul Financiar, Comisia Europeană, Sun Pharma
