Scăderea severă a nivelului Dunării afectează producția nucleară a României, iar cumpărătorii de energie ar putea fi nevoiți să acopere din piață volumele pe care Nuclearelectrica nu le mai poate furniza din producție proprie.
Nuclearelectrica a obținut avize care constată existența unui caz de forță majoră pentru o serie de contracte de furnizare a energiei electrice, în contextul secetei hidrologice severe de pe Dunăre. În paralel, compania avertizează că Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă ar putea fi oprită controlat în dimineața zilei de 13 august, dacă nivelul fluviului continuă să afecteze parametrii necesari funcționării centralei. Informațiile au fost publicate de Ziarul Financiar pe baza rapoartelor curente transmise de companie Bursei de Valori București.
Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a emis avizele pe 10 august, la solicitarea Nuclearelectrica. Compania invocă reducerea debitului și a nivelului Dunării până la valori care afectează alimentarea cu apă tehnologică și capacitatea de răcire a centralei în condițiile impuse de securitatea nucleară. Potrivit raportării citate de ZF, situația a împiedicat compania să își acopere integral din producția proprie obligațiile contractuale începând cu 27 iulie.
Forța majoră nu înseamnă însă că respectivele contracte sunt anulate sau că livrările sunt suspendate automat. Avizele confirmă existența evenimentului excepțional și pot fi utilizate de Nuclearelectrica în relația cu partenerii săi comerciali, efectele concrete depinzând de prevederile fiecărui contract. Una dintre consecințele posibile este limitarea răspunderii pentru energia pe care producătorul nu o mai poate livra conform programului stabilit.
Impactul comercial poate fi important pentru companiile care cumpără energie de la Nuclearelectrica. Dacă volumele contractate nu mai pot fi acoperite din producția centralei, energia necesară trebuie procurată din alte surse, inclusiv de pe piețele angro. Costul suplimentar va depinde atât de prețurile din piață în momentul achiziției, cât și de modul în care contractele distribuie riscurile între producător și cumpărător.
Problema este amplificată de situația celor două reactoare de la Cernavodă. Unitatea 1 este oprită din 28 iulie, iar Nuclearelectrica monitorizează acum posibilitatea opririi Unității 2. Compania a precizat că decizia va ține cont de prognozele hidrologice ale INHGA, de nivelul Dunării și de parametrii operaționali și că va comunica separat dacă oprirea din 13 august devine iminentă.
Miza pentru sistemul energetic este semnificativă. Cele două reactoare CANDU de la Cernavodă au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MW și, atunci când funcționează normal, asigură împreună în jur de 18-20% din producția de electricitate a României. O eventuală indisponibilitate simultană a ambelor unități ar elimina temporar din sistem o sursă importantă de producție relativ constantă.
Autoritățile au încercat în ultimele zile să îmbunătățească alimentarea cu apă către zona Cernavodă prin intervenții pe Dunăre, inclusiv lucrări în zona brațului Bala și utilizarea unor barje pentru redirecționarea debitului. Prognozele citate în spațiul public indicau menținerea unor debite foarte scăzute până în jurul datei de 13 august, urmată de o posibilă creștere modestă. Eficiența măsurilor rămâne însă dependentă de evoluția hidrologică.
Pentru piața energiei, reducerea producției nucleare poate crește nevoia de producție din alte surse și, în anumite intervale, de importuri. Efectul asupra prețurilor nu poate fi anticipat doar din oprirea unui reactor, deoarece depinde de consum, producția hidro, regenerabile, disponibilitatea centralelor pe gaze și cărbune și situația interconexiunilor cu statele vecine. Totuși, pierderea a circa 700 MW suplimentari ar reduce marja de siguranță a sistemului într-o perioadă deja afectată de secetă.
Nuclearelectrica este una dintre cele mai mari companii listate la Bursa de Valori București. Marți, în jurul orei 11:16, acțiunile SNN se tranzacționau la 66 de lei, în scădere cu 0,75%, ceea ce evalua compania la aproximativ 20,06 miliarde de lei. Statul român, prin Ministerul Energiei, controlează 82,5% din capital.
Pentru investitori și pentru marile companii consumatoare de energie, următoarele zile devin astfel relevante nu doar din perspectiva funcționării centralei de la Cernavodă, ci și pentru evoluția pieței angro. Riscul imediat este ca o criză hidrologică să se transforme într-o problemă de disponibilitate a producției, cu efecte asupra costurilor de echilibrare, achizițiilor de energie și importurilor României.
Surse: Ziarul Financiar, Nuclearelectrica, Bursa de Valori București
