Noul instrument permite investiții în acțiuni, obligațiuni și fonduri fără taxarea anuală a randamentelor, însă accesul la bani va fi limitat până la pensionare sau împlinirea vârstei de 65 de ani.
Camera Deputaților, for decizional, a aprobat cu 262 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere legea care introduce Conturile de Economii și de Investiții – CEI. Potrivit informațiilor publicate de Ziarul Financiar, mecanismul urmărește să le ofere românilor o sursă suplimentară de venit la pensie, construită prin investiții pe termen lung. Actul normativ trebuie însă promulgat și publicat înainte să poată produce efecte. Camera Deputaților
CEI nu reprezintă un nou pilon de pensii și nu modifică pensia publică, Pilonul II sau pensiile facultative. Orice persoană fizică va putea deschide unul sau mai multe conturi la bănci ori firme de investiții autorizate, inclusiv conturi cu regimuri fiscale diferite și administratori diferiți.
Prima variantă, CEI-S, este alimentată din bani care au fost deja impozitați. Câștigurile, dobânzile și dividendele acumulate în interiorul contului nu vor fi taxate anual în România, iar retragerea finală va fi scutită de impozitul pe venit și nu va intra în calculul contribuțiilor sociale.
A doua variantă, CEI-D, mută taxarea la finalul perioadei. Contribuțiile suportate de salariat vor fi deduse la calculul impozitului pe veniturile salariale, iar cele plătite de persoanele cu activități independente vor putea fi tratate drept cheltuieli deductibile. La retragere, întreaga sumă va fi impozitată cu o cotă finală de 10%. Logica fiscală este apropiată de diferența dintre conturile americane Roth IRA și Traditional IRA, fără ca produsele să fie identice. Raportul comun al comisiilor parlamentare
Forma supusă votului final nu stabilește un plafon anual separat pentru contribuțiile CEI-D plătite de titular. În cazul sumelor oferite de angajator, acestea intră în plafonul cumulat de maximum 33% din salariul de bază aplicabil beneficiilor extrasalariale cu tratament fiscal favorabil. Pentru companii, CEI ar putea deveni astfel un nou instrument de retenție și recompensare a angajaților.
Contribuțiile vor putea fi făcute până la deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată ori pensie de invaliditate sau până la 65 de ani, fiind luat în calcul momentul care survine primul. Retragerile obișnuite vor deveni posibile tot de la acel moment, ceea ce diferențiază CEI de un cont bursier clasic, din care banii pot fi scoși oricând.
Sumele vor putea fi plasate în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții și OPCVM-uri, inclusiv ETF-uri eligibile, tranzacționate pe piețe reglementate din Uniunea Europeană sau pe piețe echivalente din state OCDE. Investițiile directe în instrumente derivate vor fi interzise, cu excepția fondurilor care le utilizează pentru replicarea unui indice ori acoperirea riscurilor.
Activele vor aparține titularului, vor putea fi moștenite și nu vor putea fi cesionate, gajate sau executate silit, potrivit textului adoptat. Transferul către un alt administrator va trebui realizat în maximum 15 zile lucrătoare, fără comision de transfer. Protecția oferită prin legislația Fondului de Compensare a Investitorilor nu elimină însă riscul de piață: scăderea acțiunilor sau a fondurilor rămâne în sarcina investitorului.
Pentru bănci, brokeri și Bursa de Valori București, noul sistem poate crea un flux de capital cu orizont de câteva decenii. ZF prezintă scenariul unei persoane de 30 de ani care investește lunar 1.000 de lei și obține un randament mediu de 8% pe an, ajungând la aproximativ 2,2 milioane de lei la 65 de ani. Calculul este doar ilustrativ: randamentul nu este garantat, iar comisioanele și inflația pot reduce semnificativ valoarea reală a economiilor. Ziarul Financiar
Prevederile ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie din anul următor publicării în Monitorul Oficial. Dacă promulgarea și publicarea au loc în 2026, data relevantă va fi 1 ianuarie 2027. ASF va avea 90 de zile pentru emiterea regulilor de aplicare, iar administratorii vor trebui să își adapteze sistemele înainte de lansarea produselor. Raportul parlamentar consemnează și avize nefavorabile din partea Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ, astfel că aplicarea practică, nivelul comisioanelor și impactul fiscal vor rămâne principalele puncte de urmărit.
Surse: ZF, Camera Deputaților – PL-x 545/2026, Raportul comun al comisiilor
