Banca Națională a României păstrează neschimbate dobânzile, pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei economii slabe, dar anticipează o dezinflație semnificativă începând din trimestrul al treilea.
Banca Națională a României a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, într-un context în care inflația continuă să depășească 10%, iar economia traversează o perioadă de stagnare și cerere internă redusă. Dobânda Lombard rămâne la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%, fără modificări nici în cazul rezervelor minime obligatorii ale băncilor.
Inflația anuală a coborât la 10,42% în iunie, de la 10,85% în mai, în principal datorită ieftinirii unor alimente proaspete și a combustibililor. Scăderea a venit însă după un trimestru în care presiunile asupra prețurilor s-au intensificat: în martie, rata anuală era de 9,87%. Energia, combustibilii și unele prețuri administrate au contribuit semnificativ la această evoluție.
Inflația de bază, urmărită atent de banca centrală pentru că elimină o parte dintre componentele cu prețuri volatile sau administrate, nu a continuat tendința de reducere observată la începutul anului. Indicatorul CORE2 ajustat a ajuns la 8,3% în iunie, față de 8,2% în martie. BNR indică printre cauze efectele indirecte ale combustibililor mai scumpi, deprecierea leului față de euro, prețurile importurilor și anticipațiile inflaționiste încă ridicate.
Pentru companii și populație, menținerea dobânzii-cheie înseamnă că o relaxare rapidă a condițiilor de finanțare rămâne puțin probabilă. Costul creditului va continua să fie influențat de o politică monetară restrictivă, chiar dacă evoluția efectivă a dobânzilor bancare depinde și de lichiditate, concurența dintre bănci și percepția asupra riscului economic.
Mesajul BNR vine pe fondul unei economii care a pierdut din viteză. PIB-ul a stagnat în primul trimestru din 2026 după o contracție trimestrială de 1,9% la finalul anului trecut, iar față de aceeași perioadă din 2025 economia s-a redus cu 1,2%. Consumul gospodăriilor s-a contractat, investițiile și-au încetinit puternic avansul, în special din cauza sectorului public, iar contribuția stocurilor la creșterea economică s-a deteriorat.
Există totuși unele semnale de stabilizare. BNR estimează o ușoară redresare a activității în trimestrele al doilea și al treilea. Construcțiile au înregistrat o creștere puternică în primăvară, iar vânzările auto-moto și-au accelerat avansul, în timp ce declinul comerțului cu amănuntul s-a temperat. Industria rămâne însă un punct slab, producția continuând să se contracte comparativ cu anul trecut.
Piața muncii începe la rândul său să transmită semnale de răcire. Deficitul de personal raportat de companii a coborât la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, iar ritmul de creștere a salariului brut nominal s-a temperat. În același timp, sondajele din iulie indicau o revenire a intențiilor de angajare pe termen scurt, după două trimestre de deteriorare.
Creditarea nu s-a oprit, în pofida costurilor ridicate. Soldul împrumuturilor acordate sectorului privat era în iunie cu 8,4% peste nivelul din urmă cu un an, comparativ cu o creștere de 7,7% în mai. Creditarea în lei a accelerat după cinci trimestre succesive de încetinire, în timp ce împrumuturile în valută și-au continuat avansul.
Principalul argument pentru o eventuală relaxare monetară în perioada următoare este prognoza de inflație. BNR estimează o corecție substanțială în trimestrul al treilea din 2026, odată cu dispariția din comparațiile anuale a efectelor provocate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorările anterioare ale TVA și accizelor. După unele fluctuații la sfârșitul acestui an, inflația ar urma să scadă treptat și să revină în intervalul țintit de banca centrală până la finalul lui 2027.
Traiectoria rămâne însă vulnerabilă la șocuri. BNR indică drept riscuri evoluția prețurilor la electricitate și alimente, seceta severă, cotațiile petrolului, criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu. Consolidarea bugetară este un alt factor important: reducerea deficitului poate frâna cererea și implicit inflația, dar poate afecta simultan ritmul economiei și veniturile companiilor.
În acest context, banca centrală consideră absorbția fondurilor europene, inclusiv a banilor din PNRR, esențială pentru limitarea efectelor negative ale ajustării fiscale și pentru susținerea investițiilor. Următoarele repere pentru piețe vor fi prezentarea Raportului asupra inflației din 13 august, publicarea minutei ședinței pe 21 august și următoarea decizie de politică monetară, programată pentru 8 octombrie 2026.
Sursa: Banca Națională a României (BNR)
