Agenția menține calificativul Baa3 și estimează scăderea deficitului la 5,8% din PIB în 2026, însă cere continuitate fiscală și după acest an.
Moody’s Ratings a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, cel mai redus nivel din categoria recomandată investițiilor, și a păstrat perspectiva negativă. Decizia evită o retrogradare imediată, dar arată că finanțele publice și instabilitatea politică rămân surse importante de risc.
Potrivit informațiilor publicate de Ziarul Financiar, agenția a menținut și calificativul preliminar (P)Baa3 pentru datoriile negarantate emise prin programul de note pe termen mediu, precum și ratingul Prime-3 pentru obligațiile pe termen scurt.
Principalul argument în favoarea României este progresul fiscal din prima jumătate a anului. Moody’s estimează că deficitul bugetar va coborî la 5,8% din PIB în 2026, cu peste două puncte procentuale sub nivelul din 2025, pe fondul limitării cheltuielilor și al unor venituri publice mai rezistente decât anticipa agenția.
Îmbunătățirea nu elimină însă vulnerabilitățile. Moody’s consideră că programul de consolidare trebuie continuat mai mulți ani, într-un context în care blocajul politic reduce predictibilitatea politicilor economice și poate întârzia măsurile structurale.
Un test important va fi bugetul pentru 2027. Revenirea perspectivei la „stabilă” ar necesita dovezi că există susținere politică pentru continuarea ajustării, inclusiv adoptarea până la finalul anului a unui buget care reduce deficitul și a unei legi a salarizării capabile să stabilizeze cheltuielile cu personalul public.
Presiunea dobânzilor va continua chiar dacă deficitul scade. Moody’s estimează că necesarul brut de finanțare al statului, incluzând deficitul și refinanțarea datoriilor ajunse la scadență, va reprezenta în medie aproximativ 12% din PIB în perioada 2026–2028.
Costurile cu dobânzile ar urma să urce de la 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% în 2028. Împrumuturile europene acordate în condiții avantajoase prin programele SAFE și PNRR limitează parțial această presiune, dar nu compensează complet costul ridicat al finanțării de pe piețe.
Datoria publică este estimată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028. Scenariul de bază al agenției presupune stabilizarea acesteia în jurul nivelului de 66% din PIB până la sfârșitul deceniului, însă această prognoză depinde de continuarea măsurilor fiscale.
Pentru companii și investitori, menținerea ratingului în categoria investment grade evită, deocamdată, un șoc suplimentar asupra costurilor de finanțare. Perspectiva negativă înseamnă însă că randamentele obligațiunilor, dobânzile din economie și cursul leului pot rămâne sensibile la evoluția deficitului și la rezolvarea crizei politice.
Riscurile nu sunt exclusiv interne. Moody’s indică expunerea României la războiul din Ucraina și deficitul structural ridicat de cont curent, care obligă economia să atragă constant capital extern. O deteriorare geopolitică sau dificultăți în finanțarea dezechilibrului extern ar putea amplifica presiunea asupra ratingului.
Plafonul de țară pentru obligațiile în lei și valută a rămas la A2, cu patru trepte peste calificativul suveran. Diferența reflectă apartenența României la Uniunea Europeană, integrarea comercială și investițională și probabilitatea redusă a introducerii unor restricții asupra transferurilor de capital.
România rămâne astfel în categoria recomandată investitorilor, dar fără o marjă de siguranță. O retrogradare poate fi evitată dacă reducerea deficitului continuă și după 2026; pierderea sprijinului politic pentru reforme sau inversarea măsurilor deja adoptate ar putea împinge ratingul sub pragul investment grade.
Surse: Ziarul Financiar, Moody’s Ratings
