Hidroelectrica pregătește investiții de 11 miliarde de lei, dar păstrează pe masă și vechile proiecte hidro
Compania susține că modernizarea centralelor existente și finalizarea unor amenajări avansate sunt direcții complementare, în timp ce Declic cere publicarea indicatorilor financiari pentru fiecare proiect.
Hidroelectrica anunță un program de investiții de peste 11 miliarde de lei pentru retehnologizarea unor capacități care depășesc 1.000 MW, introducerea sistemelor digitale SCADA și dezvoltarea stocării energiei. În paralel, producătorul controlat de stat nu intenționează să abandoneze automat amenajările hidroenergetice aflate deja în execuție.
Poziția companiei vine în contextul unei dezbateri declanșate de organizația Declic, care solicită prioritizarea modernizării hidrocentralelor funcționale și reevaluarea unor proiecte precum Răstolița, Surduc-Siriu și Livezeni–Bumbești. Într-un comunicat publicat pe 30 iulie, Hidroelectrica respinge ideea că cele două categorii de investiții s-ar exclude reciproc.
Bugetul de peste 11 miliarde de lei acoperă mai multe componente, de la înlocuirea echipamentelor și automatizarea centralelor până la proiecte de stocare. Compania nu precizează însă, în acest comunicat, cât revine fiecărei direcții și nici calendarul complet de implementare.
Potrivit Hidroelectrica, modernizarea ar trebui să mărească eficiența și disponibilitatea centralelor existente, să reducă perioadele de indisponibilitate și să prelungească durata de exploatare a activelor. Digitalizarea și stocarea ar putea oferi totodată mai multă flexibilitate unui sistem energetic în care producția solară și eoliană are o pondere în creștere.
Pentru amenajările nefinalizate, compania invocă posibilitatea obținerii unei puteri suplimentare care poate fi controlată în funcție de cererea din sistem. Unele proiecte pot avea și funcții legate de alimentarea cu apă, controlul debitelor sau reducerea efectelor viiturilor, însă Hidroelectrica afirmă că oportunitatea continuării este evaluată separat pentru fiecare amplasament.
Documentul de poziție publicat de Declic estimează că intervențiile țintite asupra parcului existent ar putea aduce între 500 și 600 GWh anual. Într-un scenariu mai amplu, care include turbine, generatoare și automatizări noi, câștigul calculat urcă la 800–1.100 GWh pe an. Autorii precizează însă că valorile sunt orientative și trebuie verificate prin analize realizate pentru fiecare centrală.
Separat, Declic susține că finalizarea proiectelor Răstolița, Surduc-Siriu și Livezeni–Bumbești ar necesita aproximativ 442,6 milioane de euro și ar majora producția națională de electricitate cu circa 1%. Cifrele reprezintă estimările organizației și nu sunt confirmate în comunicatul Hidroelectrica.
Compania contestă relevanța unei comparații generale între retehnologizare și proiectele aflate în construcție. Argumentul său este că studiul Declic nu analizează individual aceste amenajări, iar indicatorii medii calculați pentru mai multe state europene nu pot fi aplicați automat centralelor din România.
Disputa se mută astfel de la alegerea unei singure direcții către transparența alocării capitalului. Declic cere publicarea, pentru fiecare proiect, a ratei de rentabilitate, valorii actualizate nete, costului pe megawatt, producției estimate și perioadei de recuperare. Comunicatul Hidroelectrica afirmă că asemenea evaluări există, dar nu prezintă rezultatele lor.
Pentru investitorii de la Bursa de Valori București, eficiența acestor cheltuieli poate influența profitabilitatea, fluxurile de numerar și politica viitoare de dividende. Pentru economie, miza este mai largă: România trebuie să obțină simultan producție suplimentară, capacitate de echilibrare și securitate energetică, fără a bloca resurse în proiecte cu randamente insuficient demonstrate.
Surse: Hidroelectrica, Declic
