Beijingul își înăsprește discursul înaintea discuțiilor cu Uniunea Europeană, în timp ce Bruxellesul pregătește noi măsuri pentru protejarea industriei europene.
Relațiile comerciale dintre China și Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă tensionată, chiar înaintea unei runde importante de negocieri la Bruxelles. Potrivit Financial Times, presa de stat chineză a transmis în ultimele zile mesaje tot mai ferme, sugerând că Beijingul este pregătit inclusiv pentru o răcire semnificativă a schimburilor comerciale cu blocul comunitar.
Contextul este întâlnirea programată între ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, și comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič. Discuțiile au loc într-un moment în care Uniunea Europeană analizează noi instrumente pentru reducerea dezechilibrului comercial cu China, deficit estimat la aproximativ 360 de miliarde de euro.
Conform informațiilor publicate de Financial Times, autoritățile chineze intenționează să conteste o serie de inițiative legislative europene care ar putea restrânge accesul companiilor chineze la contractele publice și la achizițiile de firme din Uniunea Europeană. Printre acestea se află și proiectul Industrial Accelerator Act, aflat în pregătire la Bruxelles.
În paralel, Beijingul încearcă să obțină relaxarea restricțiilor europene privind exportul unor tehnologii avansate către China. Un punct sensibil îl reprezintă echipamentele de litografie produse de compania olandeză ASML, esențiale pentru fabricarea semiconductorilor de ultimă generație și supuse unor controale de export adoptate în coordonare cu Statele Unite.
În ultimele săptămâni, tonul oficial al Chinei s-a înăsprit vizibil. Un cont afiliat televiziunii de stat CCTV a transmis că economia chineză ar putea face față inclusiv unui scenariu în care relațiile comerciale cu Uniunea Europeană s-ar deteriora până aproape de un blocaj complet. Mesajul a fost însoțit însă de precizarea că Beijingul nu își dorește o astfel de evoluție.
Potrivit Financial Times, tensiunile diplomatice s-au amplificat și după anularea neașteptată a două reuniuni bilaterale importante în cursul acestei luni, gest interpretat de unii diplomați drept un semnal al deteriorării dialogului dintre cele două părți.
Între timp, Comisia Europeană continuă să promoveze măsuri menite să reducă dependența de furnizorii chinezi în sectoare considerate strategice. Printre acestea se numără modificări ale legislației privind securitatea cibernetică, care ar putea limita participarea unor companii precum Huawei în infrastructurile europene de telecomunicații și în anumite proiecte din domeniul energiei solare. De asemenea, Bruxellesul a restricționat utilizarea fondurilor publice pentru anumite echipamente importate, inclusiv invertoare produse preponderent în China.
Pe frontul comercial, executivul european a deschis în luna iunie mai multe investigații privind măsurile de apărare comercială și analizează introducerea unor noi tarife pentru anumite produse chinezești, în special în industriile considerate vulnerabile, precum sectorul auto. Obiectivul este protejarea competitivității producătorilor europeni într-un context marcat de creșterea importurilor din China.
Beijingul susține că este dispus să importe mai multe produse europene pentru reducerea dezechilibrelor comerciale, însă condiționează acest lucru de relaxarea restricțiilor asupra exporturilor de tehnologie și critică ceea ce consideră a fi utilizarea comerțului ca instrument geopolitic.
Analiștii remarcă faptul că firmele chineze și-au diversificat în ultimii ani piețele externe, orientându-se tot mai mult către Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu. Totodată, o parte dintre produsele exportate către aceste regiuni sunt ulterior integrate în lanțurile globale de producție și reexportate către economiile dezvoltate.
La rândul lor, camerele de comerț străine prezente în China reclamă existența unor bariere administrative și de reglementare care complică activitatea companiilor internaționale. Aceste organizații critică, de asemenea, restricțiile impuse de Beijing asupra exporturilor de pământuri rare, măsuri introduse în contextul conflictului comercial cu administrația președintelui american Donald Trump și care, potrivit mediului de afaceri, afectează inclusiv alte economii, nu doar Statele Unite.
Surse: Financial Times, Comisia Europeană
