Banca centrală anticipează o reducere consistentă a inflației în trimestrul al treilea, dar avertizează că riscurile energetice, fiscale și valutare continuă să fie ridicate.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în unanimitate să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, într-un context caracterizat de inflație de două cifre, consum în scădere și o activitate economică mai slabă decât estimările anterioare.
Rata facilității de creditare Lombard a rămas la 7,50%, iar dobânda plătită de BNR pentru facilitatea de depozit a fost păstrată la 5,50%. Banca centrală nu a modificat nici rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Decizia arată că BNR nu consideră că există, deocamdată, suficient spațiu pentru reducerea costului banilor. Inflația anuală a urcat la 10,85% în luna mai, de la 9,87% în martie, alimentată în principal de prețurile gazelor naturale, combustibililor și bunurilor cu tarife administrate.
Presiunile nu provin însă exclusiv din energie. Inflația de bază CORE2 ajustat, care elimină o serie de prețuri volatile și administrate, a crescut la 8,5% în mai, după ce coborâse la 8,2% în martie. Serviciile și bunurile nealimentare au contribuit la această inversare de tendință.
BNR indică printre cauzele scumpirilor deprecierea leului față de euro, majorarea costurilor unor produse importate și efectele indirecte ale carburanților mai scumpi. Așteptările inflaționiste ale companiilor și consumatorilor au rămas, de asemenea, la niveluri ridicate, ceea ce poate întârzia revenirea prețurilor către ținta băncii centrale.
Economia oferă însă tot mai puțin sprijin pentru transmiterea scumpirilor. Produsul intern brut a stagnat în primul trimestru din 2026, după o contracție trimestrială de 1,9% la finalul anului trecut. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia s-a redus cu 1,2%, pe fondul slăbirii consumului populației și al contribuției negative a stocurilor.
BNR estimează o revenire modestă în trimestrele al doilea și al treilea, susținută în special de investiții. Redresarea ar urma însă să fie mai lentă decât se anticipa anterior, în condițiile în care consolidarea fiscală, inflația și costurile energetice limitează cheltuielile gospodăriilor și planurile companiilor.
Pentru firme și populație, menținerea dobânzii-cheie înseamnă că finanțarea va rămâne relativ costisitoare. Creditul acordat sectorului privat a crescut anual cu 7,7% în mai, dar avansul a fost susținut în principal de împrumuturile în valută contractate de companii. Ritmul creditării populației a continuat să încetinească, mai ales pe segmentul împrumuturilor de consum.
Banca centrală se așteaptă ca inflația să scadă vizibil în trimestrul al treilea, odată cu dispariția din calculul anual a efectelor provocate de eliminarea plafonării energiei electrice și de majorările de TVA și accize. Prognoza publicată în mai indica o inflație de 5,5% la sfârșitul lui 2026 și de 2,7% în martie 2028, însă datele recente sugerează o traiectorie ușor mai ridicată pe termen scurt.
Riscurile rămân concentrate în jurul prețurilor energiei, cursului de schimb și politicii fiscale. BNR avertizează că deficitele bugetar și de cont curent continuă să exercite presiune asupra leului și asupra costurilor de finanțare ale statului și economiei. Stabilitatea politică și respectarea planului de reducere a deficitului convenit cu Comisia Europeană sunt considerate esențiale pentru limitarea primei de risc.
Piața muncii începe, între timp, să se detensioneze. Intențiile de angajare ale companiilor s-au redus, deficitul de personal raportat de firme este mai mic, iar rata șomajului calculată după metodologia BIM s-a menținut în jurul nivelului de 6,4%. Creșterea salariului minim de la 1 iulie ar putea genera noi costuri pentru sectorul privat, însă cererea slabă și restricțiile salariale din sectorul public vor acționa în sens opus.
În evaluarea BNR, fondurile europene, în special resursele disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pot amortiza o parte din efectele negative ale ajustării bugetare. Absorbția acestor bani devine importantă atât pentru investiții, cât și pentru susținerea potențialului de creștere al economiei într-o perioadă în care consumul și finanțarea internă rămân sub presiune.
Sursa: Banca Națională a României
