Roland Berger estimează un avans de cel mult 0,6% în 2026, în timp ce exporturile susțin activitatea, iar investițiile în echipamente și consumul rămân slabe.
Economia Germaniei a continuat să avanseze în trimestrul al doilea, însă revenirea rămâne prea îngustă pentru a indica o relansare solidă. Produsul intern brut a crescut cu 0,3% față de primele trei luni ale anului, potrivit datelor revizuite publicate de Destatis. Estimarea inițială, utilizată și în analiza Roland Berger din 18 august, indicase un plus de numai 0,2%. Pentru întregul an, compania de consultanță anticipează o creștere de cel mult 0,6%.
Detaliile PIB-ului arată că economia germană este susținută în principal de cererea externă. Exporturile de bunuri și servicii au urcat cu 2% față de trimestrul precedent, iar livrările de bunuri au crescut cu 2,6%. În schimb, investițiile totale au coborât cu 0,2%, cele în utilaje și echipamente s-au contractat cu 1,4%, iar consumul gospodăriilor și cel guvernamental au avansat cu doar 0,1%.
Industria prelucrătoare a oferit câteva semnale pozitive. Valoarea adăugată a sectorului a crescut cu 0,9% trimestrial și cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2025, primul avans anual consemnat după începutul lui 2023. Redresarea nu este însă uniformă: industria echipamentelor electrice a evoluat mai bine, în timp ce producătorii auto au raportat din nou o scădere anuală.
Potrivit Roland Berger, problemele de fond ale economiei germane nu au dispărut. Costurile ridicate ale energiei, povara de reglementare și presiunea adaptării tehnologice limitează investițiile și împiedică revenirea comenzilor industriale. Gradul de utilizare a capacităților de producție era de 78% în iulie, mult sub media istorică de aproximativ 83%, după o îmbunătățire de numai 0,4 puncte procentuale în prima jumătate a anului.
O altă vulnerabilitate este schimbarea relației comerciale cu China. În primul trimestru, exporturile Germaniei către statele europene vecine au crescut cu 4,9%, iar cele către Statele Unite cu 8,4%. Livrările către China au scăzut însă cu 8,5%. Producătorii germani din industria auto și construcția de utilaje sunt afectați atât de cererea mai redusă din China, cât și de concurența companiilor chineze pe piețele internaționale.
Slăbiciunea economiei începe să fie vizibilă și în bilanțurile companiilor. Roland Berger estimează că aproximativ 12.900 de firme au intrat în insolvență în primele șase luni ale anului, cu 7,8% mai multe decât în perioada similară din 2025 și cel mai ridicat nivel după 2013. Consultanții estimează că procedurile au afectat circa 165.000 de locuri de muncă. Datele oficiale arată că Germania avea 3,007 milioane de șomeri în iulie și o rată a șomajului de 6,4%, iar numărul persoanelor ocupate a scăzut anual cu 212.000 în trimestrul al doilea.
Există totuși indicii că a doua parte a anului ar putea aduce o ameliorare. Indicele climatului de afaceri calculat de institutul ifo a crescut de la 86,7 puncte în iulie la 88,8 puncte în august. Așteptările exportatorilor au urcat puternic, de la minus 2,8 la plus 9,6 puncte, cel mai bun rezultat după februarie 2022. Companiile industriale continuă însă să fie nemulțumite de nivelul comenzilor, iar cererea din China rămâne modestă.
Investițiile și cheltuielile publice ar urma să joace un rol mai important în relansare, dar efectele lor complete ar putea deveni vizibile abia în 2027. Roland Berger estimează pentru anul viitor o creștere economică de 1,6%, o prognoză sensibil mai optimistă decât cele ale Comisiei Europene și Bundesbank. Comisia anticipează un avans de 0,9%, în timp ce banca centrală germană vede o creștere de 0,8% după ajustarea calendaristică. Deși metodologiile diferă, distanța dintre estimări arată cât de incert rămâne calendarul revenirii.
Spațiul bugetar al Berlinului este, la rândul său, limitat. Conform calculelor Roland Berger, cheltuielile sociale, apărarea și plata dobânzilor ar putea absorbi aproape 80% din bugetul federal de bază până în 2030. Fără reforme structurale, această evoluție ar lăsa mai puține resurse pentru educație, infrastructură și proiectele necesare modernizării economiei.
Pentru România, evoluția Germaniei este importantă atât prin exporturi, cât și prin investițiile companiilor germane prezente pe piața locală. Schimburile bilaterale de bunuri au ajuns la 21,4 miliarde de euro în primul semestru, în creștere cu 1,3%. Structura comerțului a fost însă dezechilibrată: exporturile Germaniei către România au urcat cu 4,6%, la 11,9 miliarde de euro, în timp ce importurile germane din România au scăzut cu 2,5%, la 9,5 miliarde de euro.
România exportă către Germania în special utilaje, componente electrice, vehicule și produse metalice, domenii apropiate de sectoarele industriale germane care se confruntă cu utilizarea redusă a capacităților și cu presiunea concurenței chineze. Scăderea exporturilor românești nu poate fi atribuită automat doar încetinirii Germaniei, dar reprezintă un semnal de prudență pentru furnizorii locali dependenți de un număr mic de clienți sau de industria auto.
Pentru companiile românești, concluzia practică este că Germania nu se află într-o nouă prăbușire economică, dar nici nu oferă încă perspectiva unei reveniri generalizate a comenzilor. Diversificarea clienților, protejarea lichidității și investițiile în automatizare, productivitate și eficiență energetică pot reduce expunerea la această perioadă de creștere lentă. În același timp, revenirea exporturilor europene și programul german de investiții publice ar putea deschide oportunități pentru furnizorii competitivi integrați în lanțurile de producție ale UE.
Surse: Roland Berger, Destatis, Deutsche Bundesbank, Comisia Europeană, Institutul ifo, Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă, AHK România
