Banca centrală vede o dezinflație puternică în această toamnă, dar estimează că presiunile asupra prețurilor vor persista mai mult decât anticipa în primăvară.
Banca Națională a României estimează că inflația va reveni în intervalul său țintă abia la sfârșitul anului 2027, cu aproximativ două trimestre mai târziu decât prevedea anterior. În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate să păstreze dobânda-cheie la 6,5% pe an, arată minuta ședinței de politică monetară din 10 august.
Noua prognoză indică o inflație anuală de 6,1% în decembrie 2026, peste estimarea de 5,5% din proiecția precedentă. Pentru finalul lui 2027, banca centrală anticipează o rată de 3,4%, iar pentru iunie 2028 un nivel de 2,8%.
BNR se așteaptă totuși la o scădere consistentă a inflației în trimestrul al treilea din acest an. O parte importantă din reducere va fi însă una statistică, pe măsură ce ies din calcul efectele produse în 2025 de liberalizarea prețului energiei electrice și de majorările de TVA și accize. Ulterior, dezinflația ar urma să încetinească, inclusiv pe fondul unor posibile scumpiri ale gazelor naturale, serviciilor de telecomunicații și polițelor RCA.
Inflația anuală coborâse la 10,42% în iunie, de la 10,85% în mai, dar rămânea peste nivelul de 9,87% înregistrat la sfârșitul primului trimestru. În același timp, inflația de bază CORE2 ajustat a urcat ușor, la 8,3%, semn că presiunile asupra prețurilor nu provin doar din energie și alimente. BNR a indicat printre factori efectele scumpirii combustibililor, deprecierea leului față de euro, prețurile importurilor și anticipațiile inflaționiste încă ridicate.
Pentru populație și companii, mesajul minutei sugerează că o relaxare rapidă a condițiilor monetare rămâne dificilă. Dobânda de politică monetară este menținută la 6,5%, facilitatea Lombard la 7,5%, iar dobânda la depozitele constituite de băncile comerciale la BNR la 5,5%. Dobânda-cheie se află la actualul nivel din august 2024.
Prudența BNR vine și într-un moment în care economia românească arată semne clare de slăbiciune. Datele analizate de banca centrală reconfirmă stagnarea PIB în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul precedent. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia s-a redus cu 1,2%, iar consumul populației a continuat să exercite o influență negativă.
BNR anticipează acum că scăderea consumului privat va fi mai pronunțată în 2026 decât estima anterior. Investițiile ar urma să rămână principalul sprijin pentru economie, iar o recuperare mai vizibilă este așteptată în 2027, în special dacă România reușește să atragă fondurile europene disponibile și resursele din PNRR.
Un alt risc important este cursul de schimb. Membrii Consiliului BNR consideră că presiunile asupra leului rămân ridicate, pe fondul deficitelor bugetar și de cont curent, al incertitudinilor politice interne și al volatilității de pe piețele internaționale. Banca centrală avertizează că aceste dezechilibre influențează inclusiv prima de risc a României și, implicit, costul la care se finanțează atât statul, cât și sectorul privat.
În paralel, creditarea sectorului privat a accelerat la 8,4% în iunie, de la 7,7% în mai. Creșterea a venit în principal din împrumuturile în lei acordate companiilor, în timp ce ritmul creditării populației a continuat să încetinească, mai ales pe segmentul creditelor de consum.
Pentru următoarele trimestre, ecuația BNR rămâne complicată: inflația ar trebui să scadă vizibil, însă riscurile din energie, agricultură și piețele internaționale rămân ridicate, în timp ce consolidarea fiscală reduce cererea internă și încetinește economia. În aceste condiții, eventualele reduceri de dobândă vor depinde nu doar de scăderea inflației generale, ci și de evoluția inflației de bază, a cursului leu/euro și a finanțelor publice.
Sursa: Banca Națională a României
Context statistic: AGERPRES
