Nuclearelectrica contestă raportul privind SMR Doicești: costuri de 6,5 miliarde de dolari și un teren aflat sub audit
Compania susține că proiectul a fost gestionat legal și prudent, în timp ce Corpul de Control semnalează întârzieri, deficiențe de guvernanță și riscuri financiare.
Nuclearelectrica respinge o parte dintre concluziile formulate de Corpul de Control al Prim-Ministrului în urma verificărilor asupra proiectului SMR de la Doicești. Compania afirmă că deciziile adoptate nu au produs un prejudiciu cuantificabil și că evoluția investiției trebuie analizată prin raportare la complexitatea unei tehnologii nucleare aflate la prima implementare în Europa.
Potrivit sintezei oficiale a controlului, etapa de proiectare FEED 2 a fost finalizată cu aproximativ 20 de luni mai târziu decât prevedea calendarul inițial. În același document, costul proiectului era estimat în decembrie 2025 la 6,5 miliarde de dolari, cu circa 3,8 miliarde de dolari peste nivelul luat în calcul în perioada aprobării acordului dintre investitori, în 2022.
Conducerea Nuclearelectrica răspunde că termenele stabilite împreună cu NuScale și Fluor au avut caracter orientativ, nu contractual. În cazul unui proiect nuclear de tip „first-of-a-kind”, calendarul poate fi revizuit pe măsură ce avansează activitățile de inginerie, autorizare și validare a soluțiilor tehnice, susține compania.
O altă divergență privește alegerea amplasamentului. Corpul de Control arată că Doicești s-a clasat pe locul al doilea dintre nouă locații analizate și că decizia finală nu a fost susținută de o comparație suficient de clară, bazată pe indicatori tehnici și economici cuantificabili. Inspectorii precizează însă că această constatare nu demonstrează că amplasamentul ales este necorespunzător.
Nuclearelectrica invocă studiile tehnice și misiunile derulate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică în 2022, 2024 și 2025. Compania consideră că Doicești are avantajele unei platforme industriale existente, în timp ce alternativa Iernut ar fi implicat consolidarea unor terenuri agricole deținute de peste 100 de proprietari.
Raportul critică și modul în care a fost creată RoPower Nuclear, companie deținută în mod egal de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas. Corpul de Control susține că asocierea a fost realizată fără o procedură internă de selecție și fără un test prealabil al investitorului privat prudent. Analiza respectivă a fost efectuată ulterior și a concluzionat că un investitor privat ar fi putut proceda într-un mod similar, dar a inclus și rezerve privind evaluarea riscurilor.
Cea mai sensibilă componentă rămâne tranzacția pentru amplasamentul de la Doicești. Conform raportului, Nova Power & Gas a cumpărat în 2021 partea destinată proiectului nuclear pentru aproximativ 2,8 milioane de euro, iar RoPower Nuclear a contractat ulterior achiziția acesteia pentru circa 24,3 milioane de euro. Separat, a fost încheiat un acord pentru refacturarea unor costuri de aproximativ 22 de milioane de euro, inclusiv TVA, ceea ce a ridicat valoarea contractuală totală la peste 46 de milioane de euro.
Nuclearelectrica, care nu este parte directă în contractul de vânzare, afirmă că prețul a fost stabilit prin evaluări autorizate și că unele estimări ajungeau la 60 de milioane de euro. Compania contestă astfel ideea că diferența dintre prețul inițial și valoarea ulterioară ar reprezenta automat un prejudiciu.
Un element important este că suma prevăzută în acordul de refacturare nu fusese achitată la momentul comunicării poziției companiei. Nuclearelectrica spune că a blocat validarea și finanțarea acestor costuri până la finalizarea unui audit forensic care trebuie să verifice documentele, serviciile și eligibilitatea sumelor facturate.
Controlul mai arată că, până la începutul anului 2026, Nuclearelectrica acordase companiei de proiect împrumuturi de aproximativ 243 de milioane de dolari, din care fuseseră utilizate circa 228,6 milioane de dolari. Această expunere face ca structura finanțării, controlul cheltuielilor și împărțirea riscurilor între cei doi acționari să devină relevante pentru investitorii SNN și pentru statul român, care este acționarul majoritar al companiei.
Raportul nu reprezintă o hotărâre judecătorească, iar existența unui prejudiciu nu este stabilită definitiv. Următoarele repere vor fi rezultatul auditului forensic, analiza solicitată Ministerului Energiei asupra asocierii și deciziile privind finanțarea etapelor viitoare. Pentru România, miza depășește construirea unei centrale: proiectul poate susține un lanț industrial nuclear regional, dar numai dacă viabilitatea economică, calendarul și guvernanța vor putea fi demonstrate credibil.
Surse: Nuclearelectrica, Corpul de Control al Prim-Ministrului, AIEA
