Flexibilitatea furnizorilor și a transportului devine esențială pentru protejarea veniturilor atunci când apar blocaje.
Companiile europene vor lanțuri de aprovizionare mai rezistente, dar organizarea și tehnologia nu țin întotdeauna pasul cu ambițiile lor, potrivit unei analize Roland Berger publicate pe 14 septembrie 2026.
Miza depășește prețul mărfurilor sau factura transportatorului. O componentă cumpărată ieftin poate genera pierderi dacă întârzierea ei oprește producția. La fel, economiile obținute prin reducerea stocurilor pot dispărea atunci când o firmă pierde comenzi pentru că nu mai poate livra. Pentru conducerea unei afaceri, costul aprovizionării trebuie evaluat împreună cu efectele unei eventuale întreruperi.
Datele sondajului indică și o problemă de autoritate internă. Numai 18% dintre organizațiile participante acordă funcției de aprovizionare putere deplină asupra configurării rețelei, parteneriatelor și alegerii furnizorilor. Totodată, doar 52% au responsabilități clar stabilite în acest domeniu. Roland Berger
Există un decalaj similar în folosirea tehnologiei. Deși 75% dintre respondenți consideră foarte importante deciziile bazate pe date, aproximativ o treime utilizează pe scară largă inteligența artificială și învățarea automată în aprovizionare. Costurile, integrarea sistemelor și lipsa specialiștilor sunt principalele obstacole identificate. Roland Berger
Roland Berger grupează schimbările necesare în modelul POWER: planificare conectată la strategia firmei, coordonarea partenerilor, informații relevante, autoritate decizională și rezistență la perturbări. Ideea economică este că investiția într-un sistem informatic trebuie însoțită de reguli care permit oamenilor să folosească rapid informațiile primite.
Într-o analiză anterioară, publicată în septembrie 2025, consultanții propuneau rețele logistice cu segmente care pot fi adaptate sau înlocuite fără reorganizarea întregului sistem. Schimbarea unei rute, redistribuirea stocurilor ori folosirea unui alt nod de transport pot limita propagarea unui blocaj. Reconstrucția repetată a depozitelor, proceselor și sistemelor informatice presupune, în schimb, cheltuieli și întârzieri. Roland Berger
Pentru importatorii și producătorii din România, aceste concluzii sugerează o evaluare mai atentă a dependențelor critice. Un furnizor alternativ poate avea valoare chiar dacă oferta lui este mai scumpă. Evaluarea trebuie să includă timpul necesar pentru activarea alternativei, compatibilitatea produselor și volumul pe care partenerul îl poate livra efectiv.
Nici acumularea de marfă nu rezolvă automat problema. Stocurile suplimentare blochează bani și adaugă cheltuieli de depozitare. O abordare utilă este diferențierea între produsele a căror lipsă poate opri activitatea și cele pentru care o întârziere poate fi gestionată fără consecințe majore.
La nivel de management, implicația practică este stabilirea din timp a deciziilor care pot fi luate când apare o întrerupere. Cine poate schimba transportatorul, aproba o achiziție mai scumpă sau redistribui marfa între clienți? Răspunsurile clare pot face diferența dintre o întârziere controlabilă și pierderea unei comenzi importante.
Sursa: Roland Berger — analize despre modelul POWER și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare.
