Importurile depășesc de peste trei ori valoarea exporturilor, iar existența fabricilor din România nu elimină achizițiile de pe piețele externe.
Comerțul cu lapte și lactate a lăsat România cu un deficit de aproape 724 milioane de euro în 2025. Printre cele zece companii cu cele mai mari importuri din sector se află patru producători, potrivit unei analize ZF realizate folosind informații ale Institutului Național de Statistică.
Valoarea achizițiilor externe a fost de aproximativ un miliard de euro, în timp ce livrările către alte țări au însumat 283 milioane de euro. Astfel, încasările din export au acoperit mai puțin de o treime din factura importurilor. Dezechilibrul arată că industria locală, deși produce și vinde peste granițe, nu compensează valoarea mărfurilor aduse din exterior.
Prezența unui producător în clasamentul importatorilor trebuie însă interpretată cu atenție. O companie poate fabrica anumite produse în România și poate cumpăra din alte țări sortimente care îi completează oferta. Importurile de materie primă și cele de produse finite au implicații diferite, iar simpla poziție în top nu explică structura achizițiilor fiecărei firme.
Un exemplu al dimensiunii internaționale a industriei este Olympus Foods România, parte a grupului Hellenic Dairies. Potrivit informațiilor publicate de companie, Fabrica de Lapte Brașov deservește peste 20 de piețe externe, iar aproximativ 35% din producție merge la export. Aceste date ilustrează existența unei baze industriale capabile să concureze și în afara țării.
Compania indică investiții cumulate de peste 217 milioane de euro până în 2026. Printre proiectele realizate se numără un centru logistic inaugurat în 2024, pentru care au fost alocate peste 40 milioane de euro. Capacitatea de depozitare și distribuție contează într-o industrie în care transportul frigorific și termenele de livrare influențează accesul la clienți.
Pentru fermieri, întrebarea economică este cât din dezvoltarea procesării se transformă în cerere stabilă pentru laptele produs în România. Contractele predictibile, colectarea eficientă și investițiile în productivitate pot susține aprovizionarea locală. Extinderea unei fabrici, luată separat, nu garantează însă că toate nevoile sale sau ale portofoliului comercial vor fi acoperite din țară.
Pentru procesatori și investitori, deficitul semnalează o piață care merită analizată pe categorii de produse. Înlocuirea unor importuri poate reprezenta o oportunitate numai dacă producția locală poate concura prin cost, calitate și continuitatea livrărilor. Valoarea totală a achizițiilor externe nu arată, singură, ce sortimente ar putea fi fabricate rentabil în România.
De asemenea, un deficit exprimat în euro nu măsoară direct cantitatea de lapte care lipsește din piață. Prețurile și structura produselor comercializate influențează rezultatul. Pentru a evalua unde există loc pentru investiții, sunt necesare atât date valorice, cât și informații despre volume, materii prime și produse finite.
Surse: ZF — analiză bazată pe date INS; Olympus Foods România — informații despre producție, exporturi și investiții.
