Hainele second-hand câștigă teren în România, unde prețurile accesibile rămân principalul argument de cumpărare. În Europa Occidentală, sustenabilitatea joacă un rol mai important în deciziile consumatorilor.
Piața hainelor second-hand din România a devenit un segment important al comerțului cu îmbrăcăminte, susținut de cererea pentru produse accesibile și de interesul tot mai mare pentru reutilizare. În 2025, importurile de îmbrăcăminte second-hand au depășit 120.000 de tone, cu o valoare estimată la aproximativ 480 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar.
Mariska Boer, președinta diviziei de textile din cadrul Recycling Europe, organizație care reprezintă industria europeană a reciclării, atrage atenția asupra diferențelor dintre comportamentul consumatorilor din Estul și Vestul Europei. În țările occidentale, achizițiile second-hand sunt motivate tot mai frecvent de preocupările pentru mediu, în timp ce în Europa Centrală și de Est economisirea banilor continuă să fie un factor determinant.
Prețul rămâne principalul avantaj pentru consumatorii români
Pentru o parte importantă a cumpărătorilor români, magazinele second-hand reprezintă o alternativă la retailerii tradiționali de îmbrăcăminte. Diferențele de preț permit achiziționarea unor produse care, cumpărate noi, ar presupune cheltuieli considerabil mai mari.
Acest model de consum este susținut și de presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. În perioadele în care costul vieții crește, iar consumatorii devin mai atenți la cheltuielile discreționare, îmbrăcămintea reutilizată poate deveni o opțiune atractivă pentru categorii mai largi de populație.
Totodată, percepția asupra hainelor second-hand se schimbă. Dacă în trecut cumpărăturile din aceste magazine erau asociate în principal cu veniturile reduse, în prezent segmentul atrage și persoane interesate de moda vintage, produse originale sau articole de marcă disponibile la prețuri mai mici.
Europa Occidentală pune un accent mai mare pe sustenabilitate
Diferențele dintre piețele europene reflectă atât nivelul veniturilor, cât și prioritățile consumatorilor. În Vest, cumpărarea produselor reutilizate este promovată inclusiv ca modalitate de reducere a impactului industriei textile asupra mediului.
În România și în alte economii din regiune, beneficiile financiare sunt mai vizibile. Cu toate acestea, cele două motivații nu se exclud, iar interesul pentru consumul responsabil poate contribui la dezvoltarea pieței pe termen lung.
Un rol important îl au și generațiile tinere, pentru care achiziționarea articolelor vestimentare deja purtate nu mai reprezintă neapărat un compromis. Popularitatea magazinelor vintage și a platformelor digitale de revânzare contribuie la schimbarea imaginii întregului sector.
Noile reguli europene pot transforma industria textilelor
Dezvoltarea pieței second-hand are loc într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă volumul deșeurilor textile și să încurajeze economia circulară.
Legislația europeană revizuită privind deșeurile introduce obligații suplimentare pentru producătorii de textile, inclusiv mecanisme prin care aceștia vor contribui financiar la gestionarea produselor după utilizare. Obiectivul este dezvoltarea infrastructurii de colectare, sortare, reutilizare și reciclare.
Potrivit Comisiei Europene, în Uniunea Europeană sunt eliminate anual aproximativ cinci milioane de tone de îmbrăcăminte. O mare parte dintre materialele textile nu sunt transformate în produse noi, ceea ce evidențiază dificultățile actualului model de producție și consum.
Pentru companiile din România, aceste schimbări pot crea oportunități în domenii precum colectarea textilelor, logistica, sortarea, revânzarea și reciclarea materialelor. În același timp, adaptarea la noile cerințe europene poate presupune investiții suplimentare și costuri operaționale mai mari.
Piața second-hand ar putea beneficia de această transformare, însă dezvoltarea sustenabilă a sectorului depinde și de capacitatea companiilor de a gestiona volumele tot mai mari de textile. Nu toate produsele colectate pot fi revândute, iar reciclarea materialelor dificil de recuperat rămâne una dintre provocările industriei.
În România, perspectivele sectorului sunt susținute de două tendințe care se suprapun: nevoia consumatorilor de a economisi și tranziția europeană către o utilizare mai eficientă a resurselor. Pentru retailerii și operatorii specializați, această combinație poate transforma comerțul cu haine reutilizate într-o piață tot mai competitivă.
Surse: Ziarul Financiar, Comisia Europeană, Recycling Europe
