Guvernul încearcă să convingă marii finanțatori internaționali că reducerea deficitului poate continua fără blocarea proiectelor din infrastructură, energie și industrie.
România încearcă să folosească investițiile publice și fondurile europene drept punct de plecare pentru atragerea capitalului privat în proiecte de anvergură. Mesajul a fost prezentat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul unor discuții purtate la New York cu reprezentanții J.P. Morgan.
Potrivit informațiilor publicate de ZF, întâlnirea s-a concentrat asupra reducerii deficitului bugetar, diminuării treptate a necesarului de împrumut al statului și menținerii investițiilor în centrul strategiei economice. J.P. Morgan este unul dintre grupurile bancare globale implicate în intermedierea emisiunilor de obligațiuni realizate de România.
Miza discuțiilor depășește însă finanțarea datoriei publice. Bucureștiul încearcă să transmită investitorilor că poate oferi proiecte suficient de bine pregătite pentru a atrage finanțare comercială, în special în infrastructură, energie, apărare, digitalizare, industrie și infrastructură critică.
Nazare a prezentat drept argument evoluția investițiilor publice din primele șapte luni ale anului. Conform datelor comunicate de ministru, acestea au ajuns la aproximativ 76,5 miliarde de lei, cu aproape 24% peste nivelul perioadei similare din anul precedent.
Circa 71% din această sumă ar fi fost susținută din surse europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ponderea ridicată arată importanța fondurilor UE pentru activitatea din construcții, transporturi și alte sectoare dependente de comenzile publice.
Pentru finanțatorii internaționali, volumul investițiilor reprezintă doar o parte a evaluării. Respectarea țintelor bugetare, continuitatea reformelor și predictibilitatea deciziilor fiscale influențează direct costul la care România se poate împrumuta.
Ministrul Finanțelor susține că execuția bugetară a devenit mai credibilă, deși România se află în continuare sub procedura europeană de deficit excesiv. Menținerea încrederii investitorilor va depinde de capacitatea Guvernului de a demonstra că ajustarea fiscală poate fi continuată și că proiectele europene pot fi implementate la timp.
Următoarea etapă ar trebui să fie multiplicarea banilor publici prin participarea investitorilor și a băncilor. Pentru aceasta, proiectele trebuie să aibă venituri sau beneficii economice măsurabile, riscuri clar împărțite și documentații suficient de solide pentru a putea obține finanțare privată.
O asemenea schimbare ar reduce presiunea asupra bugetului și ar putea accelera investițiile pentru care statul nu dispune singur de resurse suficiente. În același timp, companiile românești ar putea beneficia de noi contracte, parteneriate și comenzi în domenii precum construcțiile, energia, tehnologia și producția industrială.
Succesul strategiei nu va fi decis însă doar de întâlnirile cu investitorii. Capitalul privat va urmări stabilitatea fiscală, calitatea proiectelor și capacitatea administrației de a respecta termenele și obligațiile contractuale. Pentru România, provocarea este transformarea volumului ridicat al investițiilor publice într-un efect economic durabil, nu doar într-o creștere temporară a cheltuielilor.
