Propunerea ar extinde relația dincolo de acordul CETA, către apărare, tehnologie, energie și materii prime critice, însă statutul nu există încă în legislația UE.
Canada ar putea primi un statut fără precedent în relația cu Uniunea Europeană, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat favorabilă transformării țării în primul „membru asociat” al blocului comunitar.
Propunerea a fost prezentată în Parlamentul European, în prezența premierului canadian Mark Carney. Potrivit informațiilor publicate de Reuters și preluate de ZF, inițiativa urmărește construirea unei relații economice și strategice mult mai apropiate între Ottawa și Bruxelles.
Conceptul nu echivalează cu aderarea Canadei la UE. Mark Carney a precizat anterior că Ottawa nu urmărește să devină membru cu drepturi depline, ci să negocieze o alianță specială, adaptată intereselor comune ale celor două economii.
Forma concretă a statutului rămâne însă neclară. Uniunea Europeană nu are în prezent o categorie juridică de „membru asociat”, iar introducerea acesteia ar necesita acordul statelor membre. Un diplomat european citat de Reuters a avertizat că instituțiile europene nu au stabilit încă ce drepturi și obligații ar presupune o asemenea formulă.
Punctul de plecare ar fi acordul comercial CETA, aplicat provizoriu din 2017. Noua relație ar putea acoperi producția avansată, inteligența artificială, securitatea cibernetică, energia, mineralele critice, industria de apărare și proiectele strategice din regiunea arctică.
Apropierea are și o motivație economică urgentă. Canada încearcă să-și reducă dependența de piața americană, care absoarbe aproximativ 70% din exporturile sale. Carney și-a propus dublarea comerțului canadian cu piețele din afara Statelor Unite în următorul deceniu, pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Washingtonul.
Pentru Uniunea Europeană, Canada reprezintă un furnizor important de energie, materii prime și tehnologie, dar și un posibil partener pentru consolidarea capacităților industriale de apărare. Cele două părți analizează inclusiv integrarea mai strânsă a lanțurilor de aprovizionare strategice și facilitarea circulației bunurilor, serviciilor și specialiștilor implicați în acestea.
Negocierile nu vor fi lipsite de obstacole. Bruxelles-ul dorește un acces mai larg pe piața canadiană de telecomunicații și în sectorul produselor lactate, două domenii protejate de Ottawa. În același timp, mai multe guverne europene privesc cu rezerve crearea unor forme flexibile de asociere în afara mecanismelor prevăzute de tratatele actuale.
Pentru companiile românești, un acord extins UE–Canada ar putea deschide oportunități în IT, securitate cibernetică, industria de apărare, energie și producție industrială. Efectele comerciale nu vor fi însă imediate: până la definirea și aprobarea statutului, relațiile economice vor continua să funcționeze în principal prin CETA și prin acordurile sectoriale existente.
Primele discuții detaliate sunt așteptate la summitul UE–Canada programat la Montreal la sfârșitul lunii octombrie. Rezultatul va arăta dacă propunerea se poate transforma într-o construcție juridică și economică reală sau va rămâne, cel puțin temporar, un semnal politic.
