Compania verifică dacă hidrocentralele reversibile de pe Oltul Inferior pot fi exploatate eficient într-o piață în care producția solară și eoliană crește, iar flexibilitatea sistemului energetic devine tot mai valoroasă.
Hidroelectrica, Transelectrica și Distribuție Energie Oltenia au realizat teste de funcționare în regim de pompaj la Centrala Hidroelectrică Frunzaru, de pe Oltul Inferior. Primele probe au confirmat că hidroagregatele pot funcționa normal în acest regim, următoarea miză fiind stabilirea viabilității economice a soluției.
Spre deosebire de exploatarea hidroenergetică obișnuită, regimul reversibil permite centralei să consume electricitate pentru a pompa apa către un nivel superior atunci când energia este abundentă sau ieftină. Apa poate fi ulterior turbinată pentru a genera electricitate atunci când cererea și prețurile cresc. Practic, infrastructura poate îndeplini o funcție apropiată de cea a unui sistem de stocare la scară mare.
Testele de la Frunzaru urmăresc atât comportamentul tehnic al instalațiilor, cât și parametrii comerciali. Hidroelectrica analizează datele pentru a determina în ce condiții utilizarea pompajului ar putea fi integrată eficient în exploatarea actuală și ar putea aduce valoare Sistemului Energetic Național.
Subiectul este relevant într-un moment în care România instalează tot mai multe capacități fotovoltaice și eoliene. Producția acestor surse variază puternic în funcție de vreme și de momentul zilei, ceea ce crește nevoia de tehnologii capabile să absoarbă surplusul de electricitate și să îl transforme ulterior în energie disponibilă în perioadele de consum ridicat.
Infrastructura de pe Olt nu este nouă. Hidroelectrica a derulat un amplu program de retehnologizare pentru centralele Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești și Izbiceni, proiect care a inclus 20 de hidroagregate reversibile. Documentele companiei indică investiții de aproximativ 400 de milioane de euro, iar după modernizare capacitatea disponibilă în regim de pompaj ajungea la aproximativ 200 MW.
Soluția a mai fost testată în urmă cu aproximativ 12 ani, însă condițiile economice existente atunci nu au susținut exploatarea curentă în regim de pompaj. Diferența față de 2014 este structura actuală a pieței: România are considerabil mai multă producție regenerabilă variabilă, iar intervalele cu prețuri foarte mici sau foarte ridicate pot crea oportunități mai bune pentru activele de stocare.
Pentru Hidroelectrica, testele pot transforma o capacitate construită deja într-un activ mai flexibil, fără dezvoltarea de la zero a unei noi centrale de stocare. Compania precizează însă că validarea tehnică nu înseamnă automat că exploatarea comercială va fi justificată. Analiza următoare va viza exact costurile, condițiile de piață și oportunitățile în care pompajul poate genera beneficii economice.
Experiența de la Frunzaru ar putea fi utilizată și pentru evaluarea altor centrale de pe Oltul Inferior. În comunicarea companiei sunt menționate centralele Ipotești, Drăgănești, Frunzaru și Rusănești ca parte a analizei privind aplicarea rezultatelor obținute.
Dacă modelul se dovedește rentabil, cei aproximativ 200 MW instalați în sistem reversibil pe Olt ar putea căpăta o importanță mai mare odată cu dezvoltarea accelerată a surselor regenerabile. Pentru piața energetică românească, valoarea unei astfel de infrastructuri nu ar consta doar în producția de electricitate, ci și în capacitatea de a muta energia între perioadele cu surplus și cele cu deficit.
Sursa: Hidroelectrica
