Banca centrală susține că instituțiile financiare sunt testate periodic și recomandă tratarea numerarului și a plăților digitale drept soluții complementare, nu concurente.
Banca Națională a României transmite că intensificarea amenințărilor cibernetice generate de inteligența artificială nu trebuie interpretată ca un semnal privind iminența unui blocaj al sistemului bancar. Avertismentele emise la nivel european au un rol preventiv, iar retragerea masivă a depozitelor nu este justificată de informațiile disponibile.
Clarificările BNR vin după publicarea, la 7 iulie 2026, a unui avertisment al Comitetului European pentru Risc Sistemic privind modelele avansate de inteligență artificială. Aceste tehnologii pot permite atacatorilor să identifice vulnerabilități și să lanseze operațiuni informatice cu o viteză și o amploare mai mari decât în trecut. CERS a reclasificat riscul cibernetic sistemic european de la un nivel „ridicat” în martie la unul „sever” în luna iunie.
Documentul european nu semnalează producerea unui incident și nici nu estimează că sectorul financiar va deveni inevitabil indisponibil. Este un instrument de politică macroprudențială prin care autoritățile, băncile și operatorii infrastructurilor financiare sunt îndemnați să își consolideze capacitatea de prevenție și răspuns. Experți ai BNR au participat la analiza tehnică folosită pentru fundamentarea avertismentului.
Banca centrală afirmă că monitorizează riscurile operaționale prin raportarea incidentelor, evaluări tematice și exerciții care verifică reacția instituțiilor la atacuri informatice. Din 2024, băncile importante pentru sistemul financiar și infrastructurile de piață trec inclusiv prin simulări bazate pe metodele utilizate de atacatori avansați.
Potrivit BNR, cel mai recent exercițiu nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative în rândul entităților evaluate. Instituțiile testate erau, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Concluzia nu elimină riscul unor incidente, dar indică existența mecanismelor necesare pentru limitarea efectelor și restabilirea serviciilor.
Presiunea asupra băncilor a crescut și prin intrarea în aplicare a regulamentului european DORA, în ianuarie 2025. Cadrul obligă instituțiile financiare să demonstreze că își pot menține funcțiile esențiale sau că le pot reporni rapid după incidente informatice, defecțiuni tehnice ori probleme provocate de furnizorii externi de tehnologie.
Pentru companii, mesajul este că simpla existență a unor sisteme de securitate nu mai este suficientă. Continuitatea operațiunilor trebuie să includă soluții alternative pentru încasări, acces la conturi, plata furnizorilor și remunerarea angajaților. Riscul crește în special pentru afacerile care depind integral de un singur procesator de plăți, furnizor cloud sau canal digital.
În acest context, numerarul rămâne o infrastructură de rezervă relevantă. Datele incluse de BNR în Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 arată că valoarea numerarului aflat în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei, iar disponibilitatea acestuia era estimată la 98%.
Rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane, echivalentul a 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Toate localitățile urbane aveau cel puțin un ATM, însă accesul rămânea mai dificil în unele zone rurale. Raportată la populație, rețeaua românească era comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia.
BNR nu recomandă însă mutarea economiilor din conturi în locuințe. Păstrarea unei sume moderate poate permite efectuarea plăților esențiale în cazul unei întreruperi temporare, în timp ce acumularea unor valori mari în numerar aduce riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Depozitele eligibile din România sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.
Mesajul instituției este, în esență, unul de echilibru: dezvoltarea plăților digitale trebuie să continue, dar fără eliminarea numerarului și fără neglijarea scenariilor de continuitate. Pe măsură ce inteligența artificială devine accesibilă atât instituțiilor financiare, cât și atacatorilor, capacitatea de recuperare după un incident va deveni la fel de importantă precum prevenirea acestuia.
Surse: Banca Națională a României, Comitetul European pentru Risc Sistemic, EUR-Lex, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare
